duminică, 6 noiembrie 2011

Cerului...

din singurătate cad ploile lumii
pe umerii oamenilor.
din pași îngropați în pămănt
crește aburul dimineții
către cea din urmă troiță
și cea dintăi turlă a bisericii
acolo unde crucea neagră
zăbovește pe fruntea cerului
îngropând cuvinte
în ultimul amin...

2 comentarii:

Lamaitza spunea...

Într-o zi vei cuceri, cu siguranță, lumea :)

IşiA spunea...

Din pustie să te rogi!...