Legends.

R.I.P John Lennon (9 Oct. 1940 – 8 Dec. 1980).  

Seek.

Oricum,ma streseaza si distruge faptul ca imi pasa prea mult.
Efectiv nu vreau sa ma implic,sa'mi pese.
De ce sunt empatica?...God?!
Hey!...De acolo de unde esti,ma auzi?
Devin ca tine! Si nu vreau asta.
Ma coplesesc emotiile,sentimentele.
Ma abat de la drum atat de usor....
Sunt atat de lasa!
Nu vreau sa fiu ca tine!...Sau vreau?
Nu vreau sa fiu ceea ce am ajuns.
Oricum,e deja prea tarziu...si...
Nici macar nu am trait atat de mult incat sa disper.
Nu vreau dependente,de niciun fel.
Vreau liberatatea unui copil,intelepciunea unui batran...
Indiferenta unui tanar.
Vreau doar aparenta vietii!
Poate asta e diferenta dintre mine si tine.
...
De fapt,m'ar speria inlaturarea emotiilor.
Iar as fi suspendata de un pendul.
Poate,ca as avea nepasarea suficienta...
Pentru a nu imi mai fi frica...
Pentru a pune capat.
Mi'e prea frica de asta!
Atat de frica...fug.
Tu ai putut.Sau,poate ca luciditatea si ratiunea ta...erau departe.
Poate ca ai stiut.Ca ai avut puterea.
...
Tu,ma auzi?...De oriunde esti acum.
Pacat,ai disparut prea repede.
Incat,imi regret infantilitatea.
Poate ...daca m'as fi nascut cu 30 de ani mai devreme...
Poate e mai bine asa...


Te iubesc lume cruda!

[Nu este o poezie]

Snuff.

Snuff will always be a different song.

It will keep inside old memories,that will blow my mind everytime I hear it.

"Bury all your secrets in my skin

Come away with innocence and leave me with my sins

The air around me still feels like a cage

And love is just a camouflage for what resembles rage again"

Portret.

Si ea se stinge,moare,se distruge,se evapora!
Ah,si asta e ceea ce vrea! Asta vrea din tot sufletul ei plin de raceala!
Nu mai are timp de nimic,de nimeni.Nu mai are timp de distrusa asta de fantezie numita 'viata'.
Vrea pauza,dar se teme de durere.
Se teme de faptul ca inca nu cunoaste absolultul.Se teme de unde ar putea ajunge.
O enerveaza la maxim oamenii,ii detesta chiar.Daca n'ar mai avea nici acel strop de pura ratiune...
Boom! I'ar distruge,bucatica cu bucatica. Picatura cu picatura,pana la ultimul mililitru de sange.
Sange ce nu mai merita sa pulseze prin venele lor spurcate.
Ei o urasc. Deci nu se simte vinovata ca si ea face la fel.Nu'i vrea,nu o vor.
Se vor anihila reciproc.Ea nu stie sa se stapaneasca.Nu'i pasa deloc,si totusi atat de mult.
Se uraste pentru asta.
Nu se vrea asa.Nu se vrea deloc.
Doar se intreaba.Stie raspunsurile?Nu stiu,dar poate ca da...
Nu si le va spune.Fuge!Tace!Uraste!Nu a iubit!Nu stie sa o faca?Poate ca stie!
Nu mai vrea,deloc!
Ei o resping,o evita,vad in ea ceea ce ei nu sunt.Ceea ce nu vor fi!
.....
Ah,si ea uraste sa spuna asta dar,o doare nepasarea.O doare evitarea.Totul doare.
Voia altceva.
Vrea o pauza!
Stop!

Elemente.

Sunt satula de aceeasi melodie
ce bombane in micile mele boxe!
Acelasi inceput,
acelasi sfarsit ,acelasi continut,
acelasi mesaj!
Ma oboseste aceeasi intrebare,fara raspuns!
dar mereu acelasi raspuns!
Trist,banal,plat,gri!
M'am saturat de aceeasi minte incuiata
si nepasatoare!
De acelasi zambet larg deschis,
de acei ochi mari si maro,caci nu suport cuvantul 'caprui'!
Ma oboseste aceeasi lume,atat de la fel,
ma oboseste acea filosofie de viata!
Ma supara acea nepasare,
acea falsitate!
Si simt cum ma omoara acea disperare a oamenilor la nevoie
si cum ma reinvie acea uitare...acel dezinteres cand totul e ok...
Sunt plictisita de acele vorbe neauzite de nimeni,
sunt plictisita de acele sperante ce mor, fara a respecta zicala 'speranta moare ultima'!
Si in cele din urma raman rece la tot ceea ce e in jurul meu!

Atunci l-am sfaramat.

Si toate amintirile frumoase
vor ramane legate
de acelasi suflet.
Acum singur
si deziluzionat.   
Multumit insa...
Multumit,ca pentru cateva momente
a ajuns la acel apogeu,frumos!
Trist si pierdut.
Pierdut pentru ca totul s-a rupt,
pentru ca ii pare rau,
pentru ca nu a luptat mai mult.
Acum,tu,
oare,sufletul va ramane acelasi?
...

Raspuns catre paradis.

Intr'un anumit loc de pe glob,se-ntrevede o scurta scara.

Scufundata in mirosul dulciurilor chinezesti,in spatele unei usi de un roz "shocking",rasuna o voce isterica.
 [...]

Acest loc asemanator unei pivnite,ei il numeau "Atelier".

Inspiratii

   De curand,am realizat ca ma limitez la postari scurte.Ceea ce nu ma caracterizeaza.
Dar,tot de curand,am realizat ca societatea vrea doar esentialul,evitand detaliile. Dar,oare,nu sunt detaliile o parte importanta din viata? Caci,pana la urma,doar nasterea si moartea sunt esentiale.Dar restul? Pauza dintre nastere si moartea? Si toate lucrurile ce au legatura cu animalul biped cu ratiune (cica) numit 'om',trairi,sentimente,evolutie? Nu reprezinta detalii? Eu,una nu stiu,astept sa ma lamuriti.Dar,daca ar fi asa?Nu denota asta o mare nepasare. Si nepasarea duce la neglijenta. Deci? Oamenii sunt extrem de superficiali,incearca sa ignore detaliile si ,de fapt, isi contureaza viata pe acestea. Si,cum,societatea reflecta mentalitatiile oamenilor...deduceti si singuri.
Pana la urma,caci aici voiam sa ajung, de ce tot avem pretentii de la ceilalti? De ce visam la o lume mai buna,la indivizi mai buni,de ce vrem ceva,cand noi nu oferim nimic in schimb? Nici macar nu realizam cat de transcendent este acest 'tot' ce ne inconjuara.Din nepasare? Din prostie? Din infantilitate? Nu stiu,depinde.
  Deci,nu pot formula o concluzie,neexistand o ipoteza. Dar,ca o incheiere pot spune doar : bucara-te de ceea ce ti se intampla,caci,ti se intampla doar tie! Traieste'ti nemultumirea,supararea,deziluzia. Absoarbe-o,gust-o si apoi alung-o din viata ta,caci iti apartine. Nu astepta sa faca altcineva asta,din moment ce tu nu ai nimic de oferit!

   P.S: Ingerii mai sunt ingeri fara aripi?

And,in the same night.

 Intrebarea mea,pentru voi,cititorilor:
  -preferati sa visati color sau alb negru ?

So?





"We can’t cry the pain away
 We can’t find a need to stay
 I slowly realized there’s nothing on our side."

So,what are we doing in this fuckin' world?