Acele pauze,pe care le cerem,le imploram,se spulbera in holograma zilei de maine.Orizontul devine finit si putem pune bariere.Nu mai putem evada.Suntem proprii nostri prizonieri,intr'o carcera de gheata ce nu simte caldura.
Razboaiele psihologice,ce se desfasoara in acele minti obosite, nu vor sa mai ia sfarsit.
...
Apoi,exista momentele de pauza.
Respir!
Traiesc!
Respir!
....
Reincepe totul.Haosurile acestea ne devoreaza simturile.Deodata suntem orbi,muti,surzi.Imaginea e distorsionata si ramane panica.Frica e constructiva.Nu te lasa!Te urmareste!E,oricum,cu tine oriunde te'ai ascunde.Pacat!Parerea de rau este produsa de lipsa gandirii,de lipsa vietii din moarte...barierele sunt puse,deja stim totul.
...
Oameni ce se tem de cunoastere suntem si noi?Ce vom face atunci?Cand,niciun secret nu va mai exista?!
...
Apoi,exista momentele de panica.
Nu am aer!
Nu pot trai!
Nu am aer!
....
Umanism stupid!
3 comentarii:
Si toate momentele de pauza, si toate momentele de panica se repeta iar si iar si iar.
Si totusi ma intreb: nu au de gand sa mai ia o pauza, si viata sa`si contiune cursul fara toate chestile astea?!
...
Dar, de fapt, daca s`ar intampla asta, ar fi totul prea obisnuit si monoton si nu ar mai exista un motiv pentru care sa traiesti :-?
Pai oricum viata e monotona.
Chestiile alea nu se intampla propriu-zis...
In fine :D
Life sucks!
Trimiteți un comentariu